Adolescența reprezintă o perioadă de tranziție în viața omului, reprezentând puntea dintre copilărie și perioada adultă. Adolescența este marcată de explorare, căutarea identității și dorința de a avea experiențe noi de viață.
Nu doar corpul suferă modificări importante. Creierul adolescentului trece printr-o perioadă majoră de reorganizare, în special dezvoltarea cortexului prefrontal – responsabil de numeroase funcții mature (luarea deciziilor, inhibiția impulsurilor, controlul emoțional).
Adolescența este marcată de modificări psiho-emoționale importante: creșterea impulsivității, creșterea comportamentelor de risc, explorarea sexualității, apropierea marcată de grupul social cu schimbarea scalei de valori (grupul social devine mai important decât opiniile familiei), creșterea comportamentelor de explorare a lumii, creșterea anxietății, modificări în ceea ce privește somnul (adolescentul adoarme mai târziu, spre miezul nopții si durata somnului crește).
Rolul acestor modificări comportamentale și emoționale este adaptativ. Adolescentul începe să se familiarizeze cu lumea exterioară familiei într-un mod mai autonom si pregătește separarea de familia de origine.
Fără această perioadă de adolescență, adultul independent nu se poate forma în mod sănătos.
În acest context de dezvoltare, unii adolescenți pot fi tentați să încerce substanțe psihoactive, precum alcoolul, drogurile, tutunul și medicamentele folosite în scop recreațional.
Substanțele psihoactive sunt acele substanțe chimice care modifică funcționarea creierului, influențând emoțiile, percepțiile, gândirea și comportamentul unei persoane. Acestea includ:
Prevalența consumului de droguri în rândul adolescenților variază în funcție de regiune, țară și tipul de substanță. Există câteva tendințe generale care pot oferi o imagine de ansamblu
În Europa, Conform Raportului European privind Drogurile 2023, consumul de droguri în rândul adolescenților și tinerilor este estimat astfel:
În Statele Unite raportul Monitoring the Future din 2023, care monitorizează consumul de substanțe în rândul elevilor, oferă următoarele date:
În România conform Agenției Naționale Antidrog (ANA), prevalența consumului de droguri în rândul adolescenților din România a crescut în ultimii ani:
Adolescenții pot recurge la consumul de substanțe psihoactive din numeroase motive:
În funcție de tipul de substanțe consumate pot sa apară o serie de modificări emoționale și comportamentale. De cele mai multe ori consumul nu este izolat, cel mai comun fiind consumul combinat (de exemplu tutun si alcool sau alte astfel de combinații)
Adolescenții care consumă substanțe psihoactive pe o perioadă mai lungă de timp riscă să dezvolte următoarele probleme:
Cel mai important aspect este menținerea unei căi de comunicare cu adolescentul și a unui rutine predictibile pentru adolescent (de exemplu masa săptămânală în familie sau ieșirea cu un părinte la plimbare săptămânal). Timpul este o resursă limitată pentru părinte și adolescent în această perioadă a vieții, astfel asigurați-vă că aveți o rutină săptămânală în care să petreceți timp de calitate.
Este important ca adolescentul sa știe că poate comunica lucruri dificile sau greșeli părintelui fără să îi fie teamă de ceartă sau umilință (de exemplu: dacă fumezi/bei/droghezi nu mai ai ce căuta în casa mea).
Evitați ca părinți critica excesivă sau strategiile care sunt menite să SPERIE adolescentul pentru a încerca să preveniți un eventual consum. Acestea nu vor face decât să îndepărteze și să rupă relația părinte-adolescent. Țineți minte că adolescenții pot face lucruri interzise fără știrea dumneavoastră.
Este important să nu creăm Fructul interzis pentru că acesta va exercita o atracție irezistibilă pentru anumiți adolescenți.
Un aspect important este ca părintele să se informeze și să inițieze discuții periodice cu adolescentul despre consumul de substanțe.
Informațiile trebuie să fie realiste si să nu aibă o tentă alarmistă sau catastrofică – pentru că acestea vor fi foarte ușor demontate de grupul social, care in această perioadă a vieții este mai valoros pentru adolescent decât opinia adulților.
Familiarizarea cu limbajul de stradă folosit de adolescent este importantă pentru a avea un limbaj comun. Folosiți informații din surse sigure: site-uri medicale, asociații guvernamentale sau non profit, întrebați medicul de familie sau medicul pediatru.
Discutați deschis și arătați curiozitate în legătură cu subiectul consumului. De exemplu întrebați adolescentul ce știe despre subiect, de unde își obține informațiile, întrebați activ dacă există colegi sau prieteni care consumă. Păstrați-vă calmul indiferent de ce aflați. De exemplu nu certați adolescentul dacă are un prieten care consumă. Reacția dumneavoastră poate să determine adolescentul să ascundă în viitor informații de teama să nu fie pedepsit.
Este important să faceți parte din cercul informațional al adolescentului. Arătați-vă disponibilitatea să ajutați adolescentul în situație de criză, mențineți încrederea acestuia si fiți sprijinul acestuia dacă se află în situații grave (de exemplu este intoxicat).
Fiți atenți la eventualele semne de distres emoțional ale adolescentului. De multe ori dificultățile emoționale pot împinge adolescentul la consum (de exemplu o despărțire amoroasă sau o pierdere a relației de prietenie). Frecvent ca adulți suntem tentați să spunem „lasă că trece”, „sunt altele mai rele in viață”, „nu o să mori din asta”, „am pățit și eu asta și uite că sunt bine”.
Adolescenții sunt mai predispuși la a dezvolta tulburări emoționale, depresie sau anxietate.
Apelați la un psiholog, psihoterapeut sau la medicul psihiatru pediatru dacă observați schimbări de comportament sau emoționale care afectează modul in care adolescentul funcționează în viața de zi cu zi (nu doarme, rezultatele școlare scad, este foarte nervos si certăreț, plânge des sau este trist, se schimbă modul in care mănâncă, etc).
Dacă adolescentul vă cere sa meargă la un specialist, ascultați cerința acestuia. Oricât de bună este relația părinte-adolescent, uneori părintele nu poate să acorde sprijinul necesar pentru că adolescentul este rușinat să ceară ajutorul părintelui, nu dorește să își îngrijoreze/dezamăgească părintele sau nu știe cum să comunice părintelui dificultățile sale. Țineți minte că adolescentul este la început de drum in călătoria sa către a fi adult și nu întotdeauna poate să pună în cuvinte clare ce se întâmpla în lumea sa interioară.
Comunicarea părinte adolescent este cheia prevenției și a identificării timpurii a consumului de substanțe în rândul adolescenților. Încercați să înțelegeți cum a ajuns adolescentul în postura de consum, cât de frecvent și de grav este acesta. Cereți ajutorul specialistului: medicul psihiatru, psihoterapeutul specializat în adicții, medicul de familie.
Consumul de substanțe în rândul adolescenților este frecvent. Caracteristicile vârstei, organizarea societății, presiunea socială influențează comportamentul adolescentului dumneavoastră.
Familiile frecvent resimt rușine, teamă și dorința de a ascunde sau a rezolva intern situația de consum. De fapt numeroase familii trec cel puțin o dată prin astfel de situații când copilul devine adolescent.
Dr Moraru Ioana, Medic Specialist Psihiatrie Pediatrică