Integrarea adaptativă a jocurilor video în procesul terapeutic

CLINICA NEURO ATIPIC

5 Jocuri simple care pot facilita dezvoltarea limbajului si starea de bine a copilului

Reglarea emoțională susține multiple funcții individuale și joacă un rol esențial în menținerea sănătății mintale și a stării de bine psihologice. Printre instrumentele care pot facilita gestionarea stărilor afective, jocurile video atrag tot mai mult interes și indică efecte pozitive în această direcție. Cu toate acestea, eficacitatea lor terapeutică rămâne insuficient explorată în literatura de specialitate (Villani et al., 2018).

O reglare emoțională eficientă conduce la o serie de rezultate importante, precum sănătatea mintală, bunăstarea subiectivă și psihologică, precum și satisfacția în relațiile interpersonale. În prezent, sunt disponibile metode și instrumente inovatoare care sprijină indivizii în procesul de gestionare a stărilor afective, inclusiv medii virtuale generate computerizat, concepute pentru a modifica experiența afectivă și pentru a antrena strategii specifice de reglare emoțională (Villani et al., 2018).

În cadrul acestor experiențe mediate virtual, jocurile video capătă o popularitate tot mai mare în rândul activităților recreative ale indivizilor și atrag interesul cercetătorilor prin potențialul lor de a sprijini funcționarea psihologică adaptativă (Villani et al., 2018).

Jocurile pe calculator sunt omniprezente și pot fi utilizate în scopuri serioase, precum promovarea sănătății și educația. Așa-numitele „jocuri aplicate”, care includ atât jocurile serioase (jocuri computerizate dezvoltate în scopuri terapeutice sau educaționale), cât și gamificarea (integrarea elementelor ludice în contexte non-joc), dețin un potențial semnificativ în amplificarea impactului intervențiilor de sănătate mintală livrate online, prin intermediul a trei mecanisme principale:

Extinderea accesibilității programelor psihologice online către persoane care, în mod obișnuit, nu ar apela la astfel de intervenții;
Creșterea angajamentului terapeutic, atât prin dinamici motivaționale de tip ludic, cât și prin mecanisme motivaționale specifice obiectivelor terapeutice;
Activarea unor mecanisme diverse de schimbare psihologică, care combină procese terapeutice validate cu elemente structurale din designul jocurilor video (Fleming et al., 2017).

Jocurile video pot oferi oportunități unice în cadrul psihoterapiei cu copii și adolescenți. În mod tradițional, terapeuții utilizează o varietate de jucării, inclusiv jocuri de societate, în intervențiile psihoterapeutice destinate copiilor. Cu toate acestea, mediul specific al jocurilor video aduce câteva caracteristici importante care merită considerate în context clinic (Ceranoglu, 2010).

Un prim aspect semnificativ este că, atunci când copilul câștigă într-un joc iar terapeutul „pierde”, acesta poate asuma un rol de putere sau control în relația terapeutică, având ocazia să-l consoleze pe terapeut, să-l sprijine în gestionarea eșecului sau chiar să ofere soluții. Această dinamică creează o oportunitate terapeutică valoroasă, întrucât jocurile video pot facilita apariția și explorarea transferului în cadrul relației terapeutice — un proces rar întâlnit în alte forme ludice de intervenție, cel puțin până când majoritatea terapeuților vor dobândi competențe în utilizarea jocurilor video și acestea vor deveni instrumente uzuale în sălile de terapie (Ceranoglu, 2010).

Spre deosebire de jocurile video, în cazul jocurilor de societate, copilul adesea pornește de la presupoziția că terapeutul este mai priceput, astfel încât o eventuală înfrângere în fața acestuia este percepută ca firească și mai ușor de acceptat (Ceranoglu, 2010).

Jocurile video nu ar trebui privite exclusiv ca dispozitive interactive destinate divertismentului, ci merită a fi recunoscute în întreaga lor complexitate și bogăție semnificativă drept medii comunicaționale și narative, cu aplicabilitate legitimă în înțelegerea și influențarea proceselor de reglare emoțională (Villani et al., 2018).

Provocarea principală pentru intervențiile educaționale și psihologice constă în valorificarea potențialului emoțional și afectiv oferit de jocurile video, astfel încât să se poată exploata în mod eficient caracteristicile bogate ale acestor experiențe simulate, așa cum s-a procedat anterior cu alte forme media tradiționale, precum literatura, cinematografia sau teatrul (Villani et al., 2018).

O scurtă listă a modalității prin care jocurile video pot fi transformate într-o experiență terapeutică este:

Imersiune și angajament terapeutic: Jocurile video sunt concepute pentru a fi captivante și imersive, ceea ce le conferă un potențial semnificativ în menținerea atenției și motivației participanților în cadrul ședințelor de terapie.
Interactivitate: Caracterul interactiv al jocurilor video le permite indivizilor să participe activ în procesul terapeutic. Acest aspect este deosebit de util în cazul persoanelor care întâmpină dificultăți în verbalizarea trăirilor și emoțiilor.
Feedback vizual și auditiv: Jocurile video pot oferi feedback instantaneu sub formă vizuală și auditivă, facilitând consolidarea comportamentelor pozitive și monitorizarea în timp real a progresului terapeutic.
Personalizare: Jocurile video pot fi adaptate la nevoile individuale și la obiectivele terapeutice ale clientului, incluzând ajustarea nivelului de dificultate, a tipului de joc și a duratei sesiunii.
Diversitate: Gama variată de jocuri — de la jocuri de acțiune la puzzle-uri sau simulări — permite identificarea unui format ludic adecvat preferințelor individuale, ceea ce contribuie la creșterea motivației pentru implicarea în terapie.
Accesibilitate: Posibilitatea de a accesa jocurile video de la distanță oferă o alternativă practică pentru persoanele care întâmpină dificultăți în a se deplasa fizic la cabinetul terapeutului.
Evaluare psihologică: Jocurile video pot fi utilizate ca instrumente pentru evaluarea funcțiilor cognitive, precum memoria, atenția sau abilitățile decizionale.
Realitate virtuală (VR): Integrarea jocurilor video în medii de realitate virtuală permite simularea unor situații realiste și controlate, cu un nivel ridicat de imersiune. Acest tip de intervenție poate fi extrem de benefic pentru tratamentul fobiilor sau al tulburărilor anxioase (Bocci et al., 2023).

În ultimii ani, literatura de specialitate a evidențiat tot mai clar potențialul terapeutic al jocurilor video în cadrul intervențiilor psihologice și psihoterapeutice, în special în rândul copiilor, adolescenților și tinerilor adulți (Ceranoglu, 2010; La Barbera, 2023). Jocurile video, prin natura lor interactivă, imersivă și personalizabilă, pot facilita reglarea emoțională, pot susține angajamentul terapeutic și pot stimula mecanisme cognitive și afective relevante pentru procesul de schimbare psihologică (Russoniello et al., 2020; Moudiab & Spada, 2019). Utilizarea lor în context clinic oferă oportunități pentru explorarea relațiilor transferențiale, consolidarea abilităților sociale și reglarea comportamentală într-un cadru controlat și adaptat nevoilor individuale (Ceranoglu, 2010; Katsigiannis et al., 2021).

Cu toate acestea, implementarea jocurilor video ca instrument terapeutic necesită o abordare echilibrată și profesionistă, luând în considerare vârsta beneficiarului, durata expunerii la ecran, precum și natura și conținutul jocurilor utilizate. Exagerarea în utilizare sau expunerea la conținut inadecvat pot contrabalansa beneficiile, generând efecte dezadaptative, cum ar fi evitarea emoțională sau dependența comportamentală (Király et al., 2020; Przybylski et al., 2019). Prin urmare, intervenția terapeutică ar trebui să includă mecanisme de monitorizare, structurare și reglare a utilizării, asigurându-se astfel un cadru securizant și adaptativ pentru client.

În concluzie, atunci când sunt alese și integrate cu discernământ clinic, jocurile video pot deveni un instrument valid, complementând intervențiile psihoterapeutice tradiționale și sprijinind dezvoltarea emoțională, cognitivă și relațională a individului.