- Psihiatrie pediatrică. Neurologie pediatrică. Pediatrie. Psihologie.
- +40 733 906 406
- +40 756 034 168
- contact@clinicaneuroatipic.ro
Reperele tipice ale dezvoltării limbajului la copilul mic
ECHIPA
Florina Irina – Psiholog Clinician Autonom, Psihoterapeut
CLINICA NEURO ATIPIC
Cum influențează creșterea nivelurilor de histamină, starea psihică a copiilor?
Monitorizarea dezvoltării limbajului la copiii mici este esențială pentru identificarea timpurie a eventualelor întârzieri și pentru a asigura intervenții adecvate. Înțelegerea reperelor tipice de vorbire la diferite vârste oferă părinților și specialiștilor o bază solidă pentru evaluarea progresului lingvistic al copilului.
Etapele Dezvoltării Vorbirii și Limbajului la Copii (0-3 ani)
Dezvoltarea limbajului la copiii mici se desfășoară treptat, începând cu reacțiile la sunete și continuând cu formarea propozițiilor scurte. Aceasta include atât limbajul receptiv (capacitatea de a înțelege și procesa informațiile auditive), cât și limbajul expresiv (abilitatea de a comunica prin sunete, cuvinte și propoziții). Iată un ghid detaliat al etapelor esențiale în primii trei ani de viață.
Dezvoltarea Limbajului Receptiv
Limbajul receptiv se referă la capacitatea copilului de a înțelege sunete, cuvinte și instrucțiuni.
0-3 luni
•Răspunde la sunetele puternice prin tresărire sau liniștire.
•Recunoaște vocea părinților și se calmează când o aude.
4-6 luni
• Întoarce capul spre sursa unui sunet.
• Este atras de jucării care produc zgomote și de muzică.
7-12 luni
• Se bucură de jocurile repetitive de tip “cucu-bau”.
• Recunoaște cuvinte familiare, precum „biberon” sau „mami”.
• Începe să răspundă la solicitări simple, cum ar fi „Vino aici!”.
12-18 luni
• Înțelege între 100 și 150 de cuvinte în contexte familiare.
• Indică părți ale corpului atunci când este întrebat.
• Ascultă cu atenție cântece, povești și poezii ritmate.
18-24 luni
• Recunoaște și înțelege peste 150-200 de cuvinte.
• Urmează comenzi simple, de exemplu, „Dă-mi mingea!”.
• Înțelege întrebări simple precum „Unde este ursulețul?”.
• Identifică obiecte și imagini în cărți, arătând spre ele.
24-36 luni
• Își extinde vocabularul receptiv la 200-500 de cuvinte.
• Urmează instrucțiuni mai complexe, în doi pași, precum „Ia cartea și pune-o pe masă”.
• Înțelege concepte precum „una”, „toate”, „în”, „pe”, „sub”.
• Recunoaște diferențele de semnificație, de exemplu, între „mergi” și „oprește-te”.
• Începe să înțeleagă regulile gramaticale ale limbajului.
• Ascultă și înțelege povești mai lungi.
Dezvoltarea Limbajului Expresiv și Social
Limbajul expresiv presupune emiterea sunetelor, formarea cuvintelor și, mai târziu, utilizarea propozițiilor pentru comunicare.
0-3 luni
• Produce sunete de gângurit.
• Are tipuri diferite de strigăte pentru a indica nevoi diverse.
• Zâmbește când aude vocea părinților sau le vede chipul.
4-6 luni
• Emite sunete specifice, precum „p”, „b” și „m”.
• Începe să râdă în mod spontan.
• Vocalizează pentru a exprima plăcere sau disconfort.
7-12 luni
• Bolborosește variat, combinând sunete diferite.
• Folosește sunete și primele silabe pentru a atrage atenția.
• Imită sunetele pe care le aude în jur.
• Spune primul cuvânt cu sens („mama”, „tata”).
12-18 luni
• Folosește gesturi pentru a exprima dorințe (de exemplu, întinde mâinile pentru a fi luat în brațe).
• Articulează sunete consonantice variate.
• Vocabularul său începe să crească rapid, în fiecare zi adăugând noi cuvinte.
18-24 luni
• Spune între 50 și 150 de cuvinte.
• Denumește obiecte comune, precum „apă”, „minge” sau „banana”.
• Începe să combine două cuvinte în expresii scurte, de exemplu, „mai apă” sau „tata vine”.
24-36 luni
• Își extinde vocabularul expresiv la 100-250 de cuvinte.
• Folosește propoziții scurte formate din 2-4 cuvinte.
• Începe să pronunțe corect sunetele „c” ,,g”, „f”, „t”, „d”, „n”.
• Solicită obiecte folosind numele acestora.
• Începe să aplice primele reguli gramaticale ale limbii (ex. pluralul sau timpul trecut).
Menționăm faptul ca fiecare copil se dezvoltă într-un ritm unic, dar aceste repere oferă un ghid general pentru progresul limbajului și vorbirii în primii trei ani de viață. Dacă un copil nu atinge aceste etape la vârstele corespunzătoare, este recomandată o evaluare de specialitate pentru a exclude posibile întârzieri de vorbire.
Interacțiunea zilnică, cititul, cântatul și jocurile interactive joacă un rol esențial în stimularea limbajului. Un mediu bogat în conversații și experiențe senzoriale contribuie semnificativ la dezvoltarea comunicării copilului.
Pentru orice îngrijorare, părinții pot consulta un logoped sau un specialist în dezvoltarea copilului, astfel încât intervenția timpurie să sprijine o dezvoltare optimă a limbajului.
Claudia Lupuleac, @ClinicaNeuroAtipic – logoped specialist, psiholog clinician, psihoterapeut cognitiv comportamental, psiholog supervizor in psihopedagogie speciala, doctorand in psihologie
Surse: Maria., A., Hațegan, C., (2012), Scala integrată de dezvoltare, Editor ASTTLR, https://www.asha.org
Str. Preot Vasile Lucaciu 37, Sector 3, Bucuresti
